Pornografia, mai puternică decât cocaina

Studiul, tradus mai jos, arată cum industria pornografiei (braţul de propagandă al prostituţiei) face profituri care ajung la 93 de miliarde de dolari, global, prin educarea bărbaţilor şi băieţilor să fie sadici, şi prin legitimarea violenţei sexuale împotriva femeilor şi copiilor ca fiind comportamente “fireşti“.

titlul în original, „Pornografia şi violenţa: O nouă perspectivă asupra cercetării”

De Mary Anne Layden, PhD, director al departamentului de psihiatrie pentru traume sexuale şi pshihopatologie, Universitatea din Pennsylvania

“Pornografia e un puternic educator care formează atât credinţe, cât şi comportamente şi, de fapt, oferă condiţiile ideale pentru a învăţa. Poate preda nu doar anumite comportamente sexuale specifice, dar şi atitudini generale faţă de femei şi copii, faţă de ceea ce trebuie să fie relaţiile şi natura sexualităţii.

Cu siguranţă, anumite reacţii importante sunt înnăscute şi instinctive, dar, în mare majoritate, credinţele şi comportamentele noastre sunt învăţate, dobândite.

Odată ce le învăţăm, învăţăm şi dacă e acceptabil să ne comportăm într-un anumit mod, şi uneori suntem stimulaţi să ne comportăm într-un anumit mod.

purity-Balls-615x330
Aceasta nu e o imagine dintr-un film porno, ci o imagine din realitate. În SUA, unde femeile sunt capitalizate şi vândute ca jucării sexuale în masă, pentru 30 de milioane de bărbaţi şi băieţi zilnic, bărbaţii care le cumpără – ca porno sau ca prostituate – reflectă asupra propriilor lor fiice exact aceeaşi mentalitate care le permite să le cumpere pe femeile exploatate în prostituţie şi în pornografie. În 48 de state din SUA, bărbaţii din clasa de mijloc şi din clasa ultra-bogaţilor îşi forţează fetele să se “căsătorească” cu ei, chiar şi de la 4-5 ani, să facă în scris jurăminte de castitate în care îşi “predau” virginitatea “soţilor lor” (taţii) până la căsătorie. Ceremoniile, creştine, sunt organizate sub forma unor “baluri pentru puritate”; sunt de fapt nişte ritualuri inventate de bărbaţi pentru a-şi “atesta” “proprietatea” asupra femeilor, chiar dacă sunt proprii lor copii. Printre multele aspecte sinistre, e inevitabilă întrebarea legată de ce fel de indivizi sunt aceştia care îşi văd fetele chiar şi de 4-5 ani în stare să-şi “piardă virginitatea”?

Din multe motive, pornografia este un educator foarte eficient al credinţelor şi comportamentelor şi odată ce îşi învaţă consumatorii că anumite comportamente sunt acceptabile îi şi stimulează să le adopte. 

Factorii care influenţează învăţarea

Învăţăm mai bine folosind imagini decât cuvinte, pentru că imaginile poartă mai multă informaţie într-o formă mai compactă. Un cadru al unei imagini poate oferi mai multă informaţie decât privirea pentru o secundă a unor cuvinte. Cuvintele sunt adesea percepute ca opinii, în timp ce imaginile sunt adesea percepute ca evenimente sau fapte (realităţi).

În mintea noastră are loc o dezbatere între cuvinte sau opinii, dar mult mai adesea între evenimente sau fapte, adică anumite imagini.

Învăţăm şi mai bine dacă ne place ce învăţăm, dacă suntem stimulaţi. Dacă ceva activează sistemul nostru simpatetic, ne vine mai uşor să ţinem minte acea imagine pe care am perceput-o în acel moment.

Stimularea poate veni de la excitare, bucurie, frică, dezgust sau tensiune sexuală. Avem tendinţa să ţinem minte orice experienţă pe care o trăim când avem aceste stări.

Învăţarea e mai eficientă dacă este şi repetată. Comportamentul care este răsplătit are tendinţa probabilă să fie repetat, în timp ce comportamentul care este pedepsit e mai puţin probabil să fie repetat.

Excitarea sexuală şi orgasmul sunt experienţe extrem de răplătitoare. Putem fi predispuşi intrinsec să ne bucurăm de răsplata excitării sexuale sau a orgasmului, dar învăţăm cum şi când şi cu cine putem trăi acele plăceri.

Dacă un nou comportament sexual produce un orgasm, avem tendinţa să-l repetăm şi să îl adăugăm la modelul nostru sexual şi la repertoriu.

Învăţarea e mai eficientă şi dacă vedem modele care se comportă în acel fel. A vedea că sunt răsplătite sau pedepsite va avea acelaşi efect asupra noastră, ca şi cum noi am fi cei care suntem răsplătiţi sau pedepsiţi.

Nu trebuie să trăim direct, personal, acele forme de răsplată şi consecinţele lor. Învăţăm să repetăm sau să evităm acele comportamente prin faptul că vedem efectele lor asupra celorlalţi.

În cele din urmă, învăţăm mai bine când deprinderea e răsplătită. Imaginile care conţin modele care ne fac o demonstraţie a comportamentului sexual, care sunt răsplătite pentru asta, care produc spectatorului excitare sexuală şi care sunt urmate de orgasm pot fi extrem de eficiente în producerea unor comportamente şi credinţe profunde, dobândite în mintea celui care priveşte.

Pornografia poate oferi toate aceste elemente – imagini, curiozitate, excitare, repetare, exemplul altora, şi răsplata – şi astfel e un educator influent, atât în formarea credinţelor, cât şi comportamentelor. 

Oferă condițiile ideale pentru învățare. O categorie de credințe pe care o învăţăm e numită “permisiune-oferirea credinţelor.”

Aceasta ar putea fi cea mai pătrunzătoare influenţă a pornografiei; şi anume, acceptarea atitudinilor (unele evidente, altele mai subtile) exprimate în pornografie. Descrierile pornografice ale sexualităţii femeilor şi copiilor distorsionează adevărul/realitatea despre dorinţele femeilor şi copiilor şi legitimează simţul de îndreptăţire al bărbaţilor, şi folosirea forţei, a violenţei şi a actelor degradante de către bărbaţi.” (Marshall, 2000)

Cu alte cuvinte, pornografia nu are doar abilitatea de a educa în privinţa unor atitudini şi comportamente sociale, dar dă şi permisiunea celor pe care-i educă să se implice într-un comportament care le-ar plăcea sau în care s-au implicat implicat deja; şi le spune că nu trebuie să se oprească, să schimbe acel comportament, sau să-l reducă. Le spune că ce fac e firesc, că nu fac rău nimănui, şi că toată lumea se comportă la fel.

Pornografia e un educator ideal al acestor credinţe de uşurare. Poate învăţa pe cineva anumite comportamente sexuale specifice şi atitudini generale faţă de femei şi copii, cum anume trebuie să fie relaţiile intime şi care ar fi natura sexualităţii, şi astfel îi dă permisiunea celui pe care-l învaţă să aibă acces la o paletă largă de acţiuni.

De exemplu, un bărbat care se masturbează la imaginile unor copii care zâmbesc în timp ce nişte adulţi îi violează sau a unor femei excitate sexual, care sunt bătute, violate sau înjosite îi învaţă pe cei care le privesc că victimele acestor agresiuni ar simţi plăcere şi şi-ar dori acest tratament, şi prin urmare, consumatorii de pornografie sunt învăţaţi că au permisiunea să acţioneze la fel şi ei înşişi faţă de alţi oameni.

Cu alte cuvinte, pornografia are abilitatea nu doar de a-i învăţa pe privitori atitudini şi comportamente sociale, dar şi le şi dă permisiunea să adopte şi să recurgă la aceste comportamente şi atitudini sociale. Credinţele bazate pe permisiune-oferire ajung să genereze comportamente.

Aşadar pornografia poate fi un educator, un formator şi generator de comportamente. Pornografia nu e doar influentă şi puternică dar produce şi efecte din multe unghiuri de vedere.

Pornografia poate îl poate învăţa pe un privitor ce anume să facă, cu cine să facă, când, cât de des, că e bine să facă un anumit lucru, și apoi stimulează nevoia subiectului de a face acel lucru în acel moment.

Nu e deloc surprinzător că mulți psihologi numesc pornografia pe internet noua ”liniuță de cocaină”, când observăm puterea pe care o obţine pornografia din combinația influenţa, pe care o are, cu faptul că e disponibilă 24 de ore, 7 zile pe săptămână, pe orice computer, foarte mare parte fiind gratuită, că e accesibilă în intimitatea şi anonimatul locuinţei oricui.

Unele dintre mesajele pornografiei predau credinţe şi comportamente. Unele dintre aceste comportamente sunt patologice, ilegale sau ambele.

Comportamentele ilegale sunt violul, molestarea copiilor, pedofilia, prostituţia, violenţa domestică, hărţuirea sexuală, şi unele perversiuni sexuale (cum ar fi exhibiţionism, voiorism şi bestialitate).

Unele dintre mesajele pornografiei despre relaţii, sexualitate şi femei sunt dăunătoare, chiar dacă pornografia nu e ilegală sau patologică.

Învăţarea lor produce efecte în atitudinile faţă de violenţa sexuală, relaţii, atractivitatea unui partener, şi emanciparea femeilor,  în comportamentele care recurg la violente sexuale, pedofilie, hărţuire sexuală, violenţă domestică, prostituţie, devianţă sexuală, alcoolism şi în comportamente care pun în pericol integritatea fizică a unei persoane.

Pornografia şi atitudinile faţă de violenţa sexuală

“Mitul despre viol”* reprezintă un set de credinţe care susţin că femeile ar fi responsabile de faptul că au fost violate, că le-ar plăceea să fie violate, că ar dori să fie violate, şi că nu ar avea de suferit prea mult în urma violului. (*n.t.: o parte a propagandei patriarhale, foarte populară inclusiv în România, care susţine că nu ar exista viol, şi că femeile s-ar folosi de agresiunile comise de bărbaţi împotriva lor – şi asupra copiilor – ca să-i “oprime”; acest mit face parte din propaganda, din ce în ce mai răspândită, care urmareşte legalizarea violului; ideologia care stă la baza legalizării acestei atrocităţi este, de altfel, o piatră de temelie a propagandei celor care susţin prostituţia şi extinderea acestei industrii, prin asigurarea protecţiei legale pentru clienţi, peşti şi capii acestei industrii, prin negarea realităţii că femeile din prostituţie sunt exploatate şi că această industrie îşi extinde tentaculele din ce în ce mai brutal către copii).

tumblr_niymw4DLWL1sqoqvdo1_500
“Spirited away” e un desen animat japonez unic, pentru că care expune industria pedofiliei din Japonia (desenele animate în japonia sunt folosite pentru a face propagandă pedofiliei) şi a fost sintetizat aici de cei de la “Cracked”. Textele în engleză spun următoarele: “Filmul Spirited Away al lui Hayao Miyazaki este de fapt un simbolism al prostituţiei copiilor (violării copiilor de către bărbaţi adulţi). Povestea are loc într-o saună, un eufemism pentru “distracţie de noapte şi uşurare sexuală” (bordelurile în Japonia sunt numite oricum, dar nu bordeluri). “Clienţii” sunt descrişi în acest film ca nişte creaturi dezgustătoare, exact la fel cum prostituatele îi văd şi ele pe clienţi. Personajul “Fără-chip” îl reprezintă pe clientul bogat, obsedat, care vrea să “ia în posesiune/ să deţină/ să aibă în proprietate” un copil (adică, să-l violeze). Sinistru, Chichiro e obligată să intre în prostituţie de Yubaba, pentru a-i salva pe părinţii ei.” Filmul expune o realitate ascunsă şi din ce în ce mai răspândită şi în România, mai ales în privinţa copiilor romi şi foarte săraci, care trăiesc în ghetouri sau în comunităţi excluse de societate, dar aceşti copii nu există pentru organizaţiile non-guvernamentale care fac propagandă în interesul industriei de exploatare sexuală a femeilor şi copiilor pentru decriminalizarea totală a clienţilor, peştilor şi profitorilor care se îmbogăţesc din prostituţie.

Mai multe studii au analizat cum ajung bărbaţii să accepte că mitul despre viol ar fi real, după ce i-au expus pe subiecţi la imagini sexuale, atât violente, cât şi non-violente, după ce i-au întrebat şi ce tip de pornografie consumă în mod obişnuit.

Bărbaţii cărora le-au fost arătate imagini cu femei care păreau excitate de violenţa sexuală şi apoi le arătau pornografie în care femeile erau violate au manifestat o tendinţă mai mare, decât bărbaţii cărora nu le-au fost arătate aceste imagini, să spună că victima violului ar fi suferit mai puţin şi că i-ar fi plăcut să fie violată, şi că în general femeilor le-ar plăcea să fie violate. 

Bărbaţii japonezi* care au fost puşi să arate în ce imagini femeilor le-ar fi plăcut violul au manifestat credinţa generală că femeilor în general le-ar plăcea violul, şi că acuzaţiile lor că au fost violate ar fi false; bărbații cărora le-au fost arătate imagini în care femeile exprimau durere au avut o tendință mai mică spre a susţine asemenea credinţe. (*n.t.: în Japonia, porno, desenele animate sau jocurile video – considerate “artă” – care arată violarea unor copii au rămas extrem de populare, şi sunt apărate de ong-işti “feminişti” şi “progresişti” ca “inofensive” pentru că ar fi “o trăsătură a culturii japoneze” pe motiv că “oamenii din această ţară ar fi nişte copii în trupuri de adulţi” şi ar percepe diferit violarea copiilor; această “explicaţie” e halucinantă pentru că, în timp ce e prezentată ca trăsătură exclusivă a culturii locale, ea de fapt reprezintă propaganda colonială însuşită de Japonia după ce-a fost asimilată total spaţiului supremaţiei rasei albe occidentale după al doilea război mondial. Japonia are într-adevăr o tradiţie violentă patriarhală, care şi-a arătat natura în masacrele, torturile şi violurile în masă comise de japonezi în secolul trecut împotriva populaţii din Asia. Industria prostituţiei şi porno din Japonia produce profituri mai mari decât cele din Europa şi SUA, la o populaţie considerabil mai mică, fiind controlată de ceea ce ar trebui numit un guvern privat din umbră – o grupare criminală mafiotă, extrem de sadică, ultra-fascistă şi foarte loială capitalismului, desigur.)

Bărbații care au urmărit imagini care arătau violenţă sexuală au obținut un punctaj mai mare, atât în acceptarea violenței inter-personale, cât şi a mitului despre viol, prin comparaţie cu bărbaţii care au urmărit fie un film care conţinea violenţe fizice sau un film neutru. 

Creşterea atitudinilor care susţin violenţa sexuală în urma expunerii la pornografie e mai mare dacă pornografia e violentă, decât dacă nu e violentă. Dar o creştere a atitudinilor care susţin violenţa sexuală se poate vedea chiar şi când pornografia nu e violentă. Bărbaţii, care au fost puşi să vadă scene non-violente, în care (alţi bărbaţi) transformau femeia în instrument/obiect sexual şi o înjoseau, şi care au fost puşi apoi să vadă imagini despre viol, au indicat că victima violului ar fi simţit plăcere şi că „a obţinut ce a vrut” (adică ar fi cerut să fie violată). 

Chiar femeile care au fost expuse la pornografie când erau copii au o tendinţă mai mare să accepte mitul despre viol, decât cele care nu au fost expuse. Cele expuse la pornografie au recomandat o pedeapsă pentru violator la jumătate faţă de cea recomandată de cele care au fost expuse la imagini arătând violul, dar care nu fuseseră expuse la pornografie. 

Aceşti subiecţi par să fi trivializat crima care înseamnă violul. 

Aceste studii indică faptul că folosirea pornografiei, chiar a acelei pornografii care nu include violenţă sexuală, modifică credinţele referitoare la viol şi la violenţa sexuală. (Aceşti oameni îşi formează credinţe rupte de realitate, care spun că) dacă femeilor le place să fie violate, atunci nu e nevoie de nici o reţinere sexuală sau de oprire a unei dorinţe sexuale. Asta e lecţia pe care o predă pornografia bărbaţilor care consumă porno. 

Femeile care sunt mari consumatoare de pornografie au acceptat într-o măsură mai mare, decât cele care nu urmăresc pornografie, mitul despre viol, au acceptat violenţa împotriva femeilor, au acceptat credinţele despre sex ale bărbaţilor, şi au raportat posibilitatea de a comite viol sau acte sexuale cu forţa, şi cruzimea sexuală.

Consumatorii mari de pornografie, cărora le-au fost arătate imagini pornografice non-violente dar care dezumanizează femeile, au obţinut punctaje mai mari în privinţa riscului de a comite viol, cruzime sexuală, şi de a recurge la comportamente sexuale agresive, prin comparaţie cu marii consumatori de pornografie cărora nu le-a fost arătat acest tip de pornografie. 

Pornografia care arată viol (în care violul e sexualizat) îi învaţă pe bărbaţi că, atunci când o femeie spune „Nu”, bărbatul nu trebuie să se oprească. Astfel, un bărbat poate învăţa că nu trebuie să acorde atenţie femeii care i se opune, care plânge, care ţipă, care se luptă, sau care spune „Nu”, pentru că, la urma urmei, ea ar dori asta şi i-ar plăcea (conform pornografiei). Acest bărbat poate chiar să ajungă la concluzia că rezistenţa şi opoziţia femeii ar fi o mascaradă şi că ar face parte dintr-un preludiu care ar duce la orgasm. Acest bărbat ar putea presupune că chiar opoziţia femeii ar fi sexy şi ar avea scopul să-l excite sexual, pentru că această credinţă deja face parte din modelul său sexual. Cu alte cuvinte, pornografia face ca violenţa să fie sexy. 

Pornografia şi comportamentele violente sexuale

Atitudinile de violenţă sexuală duc la o creştere a probabilităţii adoptării unui comportament sexual violent. Unele studii au măsurat probabilitatea aceasta, în timp ce altele au examinat comportamentele care au fost transformate în acţiuni şi fapte – aşa cum le-au raportat subiecţii. Pornografia poate depăşi linia dintre gândire şi comportament, producând fantezii care pot duce la o erecţie.

Un studiu i-a expus pe bărbaţi la o prezentare excitantă a unui viol sau a unor imagini care nu conţineau viol şi apoi le-a cerut să atingă un nivel de excitare cât de mare posibil fără să-şi stimuleze direct penisul. Făcând asta, cei care au fost expuşi la imaginile care arătau un viol au creat în mintea lor fantezii sexuale mult mai violente decât cei care au fost expuşi la imagini care nu arătau viol.

Pentru aceşti bărbaţi, fanteziile cu viol făceau de acum parte din modelul lor sexual.

Un alt studiu a examinat probabilitatea unui comportament violent sexual în viitor, dar şi comportamente violente sexual din trecut. A descoperit că toate tipurile de pornografie (soft core, hard core, violentă şi pornografie care conține viol) sunt corelate prin folosirea coerciției verbale, a drogurilor, a alcoolului pentru a forța sexual femeile. Probabilitatea de a forța sexual o femeie era corelată cu folosirea pornografiei hard core, violentă şi a pornografiei care conţinea viol.

Probabilitatea de a viola o femeie era corelată cu folosirea tuturor tipurilor de pornografie, inclusiv pornografia soft-core (distincţia între hard core şi soft core vine din intensitatea şi nivelul de violenţă, degradare şi înjosire la care e supusă femeia, soft indică un nivel mai mic, hard unul cât mai mare).

Toate tipurile de pornografie, altele decât soft core, au fost corelate cu violuri care au avut loc în viaţa reală.

Cei care au raportat că au fost expuşi îndelungat la pornografie violentă arată o probabilitate de şase ori mai mare de a fi recunoscut că au violat, decât cei care au fost expuşi perioade mai scurte de timp.

La fel, bărbaţii care au recurs la „viol-la-întâlnire” au raportat că „foarte frecvent” urmăreau Playboy, Penthouse, Chic, Club, Forum, Gallery, Genesis, Oui, sau Hustler. 

Legătura dintre rata violurilor şi rata de circulaţie pentru 8 reviste pornografice (revistele de mai sus fără Hustler) au indicat că în statele unde ratele de circulaţie a acestor reviste sunt mai mari aveau şi rate ale violurilor mai ridicate. 

Băieţii adolescenţi care citesc materiale pornografice aveau o tendinţă mai probabilă să se implice în mod activ în acte de violenţă sexuală. 

Adolescenţii care au comis crime sexuale (tineri care au violat sau tineri care au molestat copii) aveau o probabilitate mult mai mare să fi fost expuşi la pornografie (42%) decât adolescenţii care au fost închişi pentru alte infracţiuni decât crime sexuale (29%) şi decât cei care au fost expuşi la o vârstă mică (între 5 şi 8 ani), în timp ce adolescenţii care au molestat copii au fost mult mai frecvent expuşi la pornografie decât cei care nu au molestat copii. 

Un alt studiu a arătat că 29 din 30 de tineri închişi care au participat la studiu, au fost expuşi la reviste pornografice sau la video-uri pornografice, şi că vârsta medie de expunere era 7 ani şi jumătate. 

Doar 11 la sută dintre tinerii care au comis infracțiuni sexuale au spus că nu au folosit materiale explicit sexuale. 

Ironic, ținând cont de aceste cifre, expunerea adulților la pornografie micșorează numărul celor care cred că accesul copiilor la pornografie trebuie restricționat. 

La fel, adulții care au comis crime sexuale au arătat o rată mai mare de folosire a pornografiei hard-core: adulți care au molestat copii (67%), cei care au comis incest (53%), violatori (83%). Aceste cifre sunt semnificativ mai mari decât în rândul bărbaților care nu au comis crime sexuale (doar 29% au fost expuși la pornografie). Bărbații care au molestat copii (37%) și violatorii (35%) au avut o tendință mai mare de a folosi pornografia ca instigator în comiterea crimelor sexuale, decât cei care au comis incest (13%). 

Efectul pornografiei depinde nu doar de conținutul la care ești expus, dar și de perioada de timp în care ești expus.

Cu cât mai violentă e pornografia pe care o folosesc bărbaţii în mod frecvent, cu atât mai mare e probabilitatea ca ei să îi forţeze pe alţii, inclusiv să recurgă la violenţă fizică, adică la viol. 

Rezultatele sunt interesante pentru că, în timp ce aceşti bărbaţi care au comis crime sexuale au folosit pornografia care conţine viol şi pornografia în care sunt violaţi copii pentru a se instiga pe sine să comită crimele în realitate, ei nu au făcut exclusiv aşa; adesea au folosit pornografie consensuală între adulţi. Chiar şi pornografia consensuală între adulţi poate fi folosită pentru a instiga aceste crime sexuale.

Efectele pornografiei depind de caracteristicile individuale precum şi de folosirea de către indivizi a pornografiei. Bărbaţii, care trăiau într-un mediu dominat de o masculinitate ostilă şi de promiscuitate sexuală şi care foloseau pornografia frecvent, în mod semnificativ au avut o probabilitate mai mare de a agresa fizic şi sexual pe cineva, decât bărbaţii al căror mediu nu era dominat de aceşti factori.

O mare parte a cercetărilor s-a concentrat asupra bărbaţilor care şi-au pus în aplicare comportamentele.

Însă sunt studii care s-au concentrat şi asupra femeilor victime.

Un studiu a examinat 100 de femei care s-au prezentat la un centru de criză pentru femei violate. 28 la sută dintre ele au spus că agresorul lor a folosit pornografie; 58% nu ştiau dacă a folosit sau nu pornografie. Dintre femeile care au spus că agresorul a folosit pornografie, 40% au spus că pornografia a jucat un rol şi a făcut parte din comiterea abuzului, fiind folosită ori în timpul abuzului, ori înainte de comiterea abuzului, iar 43% au spus că pornografia a afectat natura abuzului. Nici una dintre ele nu cred că pornografia a dus la reducerea abuzului, dimpotrivă 21% cred că pornografia a mărit riscul de comitere a abuzului, şi 14% cred că a mărit nivelul de violenţă la care au fost supuse. De fapt, 18% cred că agresorul a devenit mai sadic folosind pornografia.

Din totalul femeilor care au participat la studiu, 12% au spus că agresorul a imitat pornografie şi 14% au spus că agresorul a vrut să le forţeze să facă ceva ce el a văzut în pornografie.

(Acest studiu nu a putut să determine dacă acele caracteristici individuale – masculinitatea ostilă şi promiscuitatea – ar fi putut fi produse de folosirea pornografiei la un anumit moment în viaţă.) 

Un alt studiu a descoperit că 24% dintre femeile întrebate au arătat că au avut de suferit din cauză că partenerul lor (sau altă persoană) a încercat să le oblige să facă ceva ce el sau ea văzuse în pornografie. Cele mai multe care au spus asta au fost victime ale unei agresiuni sexuale sau au fost amenințate cu o agresiune sexuală.

O meta-analiză a 33 de studii (meta-analizele examiează rezultatele unor cercetări pe un număr foarte mare de participanți la studii) a scos la iveală că expunerea fie la pornografie violentă, fie la pornografie non-violentă mărește comportamentele agresive

Aceste studii arată că între multele tipuri de pornografie și folosirea frecventă a pornografiei există o legătură cu manifestarea comportamentelor agresive — atât cu fanteziile violente, cât și cu agresiunile brutale care s-au întâmplat în realiate —, pornografia violentă având cel mai mare efect negativ.

Aceste tipuri sunt regăsite la adulţi şi la miori, şi sunt regăsite în studii care au examinat şi agresorii şi victimele.

Pedofilia, hărţuirea sexuală şi violenţa domestică

Folosirea pornografiei în care apar copii este un bun indicator referitor la persoanele care ar putea să obţină diagnosticul de pedofilie. (n.t.: o altă influenţă criminală a patriarhatului în viaţa oamenilor vine din tendinţa unor foarte importanţi şi influenţi profesori universitari, din Marea Britanie mai ales, din propaganda făcută chiar de unii din guvernul de dreapta-fascist de la Londra, din tendinţa unui număr crescut de judecători-bărbaţi din Europa, SUA, Australia şi Japonia, de a considera pedofilia ca fiind “orientare sexuală”, nemaivorbind de modul în care statele “civilizate” îi protejează pe pedofilii-popi din Biserica Catolică – numărul de pedofili popi admis oficial fiind de 1% din toţi popii catolici, în realitate sigur e mai mare. Această propagandă găseşte în România un mediu propice unde se poate dezvolta, pentru că în România există nu doar ong-uri, nu doar funcţionari prin aparatul de stat, dar chiar şi tineri “activişti” şi “activiste” şcoliţi la universităţi care produc diplome-maculatură – şi de stat, şi private – şi care îmbrăţişează această propagandă cu mult entuziasm.) 

Indivizii care folosesc pornografie cu copii, fie că au comis sau nu agresiuni împotriva copiilor, prezintă o probabilitate mult mai mare de a fi pedofili, decât indivizii care au comis agresiuni împotriva copiilor, dar nu au folosit pornografie cu copii.

Fantezia poate prezice cu o acurateţe mai mare decât comportamentul, posibil pentru că indivizii au mai multe opțiuni și un control mai mare al opțiunilor privind fanteziile decât al comportamentelor care depind de accesul lor la ceilalţi oameni.

Violul nu este singura formă de violență sexuală comisă împotriva femeilor care este influențată de folosirea pornografiei. Multe femei sunt supuse hărțuirii sexuale la muncă sau în alte medii. Probabilitatea de a hărțui sexual o altă persoană e semnificativ corelată cu volumul de expunere în trecut la materiale explicit sexuale. 

Violența domestică e o altă formă de violență împotriva femeilor, și ca altele, e cu atât mai frecventă cu cât pornografia e folosită/consumată mai des. Violența poate fi fizică sau emoțională, dar aceste tipuri de violenţă sunt combinate cu violența sexuală. Femeile bătute au fost supuse semnificativ la mai multă violență sexuală decât femeile care nu au fost bătute. 

De exemplu, 39% dintre femeile bătute au spus că partenerii lor au încercat să le determine să reproducă scene din filmele porno pe care le-au pus să le urmărească înainte, faţă de 3% dintre celelalte femei care nu au fost în situaţia asta. 

Folosirea de către agresor a pornografiei şi a alcoolului a crescut în mod semnificativ riscul femeii bătute de a fi agresată sexual.

40 la sută dintre femeile abuzate au indicat faptul că partenerul lor a folosit pornografie violentă. Dintre femeile agresate de parteneri bărbaţi care au folosit pornografia, 53% au spus că li s-a cerut sau au fost forţate să reproducă scene care le-au fost arătate, iar agresorul a reamintit imagini din pornografie – în cazul a 26 la sută dintre femei – în timpul comiterii abuzului. Din cele 40 la sută dintre femeile abuzate care au fost violate, 73 la sută au spus că partenerii lor au folosit pornografie.

Aceste studii ar putea să nu indice că pornogradia îi determină pe bărbaţi să le bată pe femei, dar sugerează că bărbaţii care le bat pe femei îşi lărgesc agresiunile prin recurgerea şi la violenţă sexuală când pornografia e implicată.

Prostituţia, partenerii şi devianţa

În cazul bărbaţilor care se duc la prostituate, probabilitatea de a fi urmărit pornografie în anul anterior e de două ori mai mare (66%) decât media națională de (33%).

În cazul bărbaților care se duc la prostituate în mod frecvent, probabilitatea de a fi vizionat un film pornografic e mai mare (74%) decât în cazul celor care s-au dus la prostituate o singură dată (53%).

Același model e regăsit în privința folosirii revistelor pornografice; bărbații care se duc la prostituate în mod frecvent au văzut o revistă pornografică în anul anterior (75%) față de bărbații care s-au dus la prostituate doar o dată (56%). 

Expunerea la pornografie îi determină pe bărbați să considere că femeile, cu care au relații, sunt mai puțin atractive, comparativ cu bărbații care nu au fost expuși la pornografie, și să fie mai puțin mulțumiți de atractivitatea partenerelor lor, de performanța lor sexuală și de nivelul de afecțiune și să exprime o dorință mai mare de a face sex fără să se implice emoțional. 

Tinerii adolescenți sau studenți, care în mod obișnuit folosesc pornografie, au generat, în mod spontan, termeni mai sexuali pentru a descrie constructul de “femeie” decât cei care au văzut pornografie mai rar. 

Perversiunile sexuale sunt dezordini psihiatrice ale sexualităţii, definite de Manualul de diagnostice şi statistică al Asociaţiei Psihiatrice Americane (Diagnostic and Statistical Manual of the American Psychiatric Association).

În trecut (termenul în original e paraphilia) se numeau în trecut devianţă sexuală. Acestea erau comportamente în care obiectul dorinţei sexuale era nefiresc (de exemplu, un animal), sau comportamentul în sine era nefiresc sexual (de exemplu, sado-masochismul). Unele se pot manifesta de sine stătătoare (de exemplu, fetişismul), iar altele implică oameni care nu îşi dau consimţământul (de exemplu, exhibiționismul).

Devianța sexuală poate fi dobândită/învățată. Unii bărbați s-ar putea uita inițial la pornografie deviantă din curiozitate. Unii vor trece la genuri mai dure, pentru că materialul ”ușor” nu-i mai excită.

Oricare ar fi cazul, ei învaţă credinţele deviante şi comportamentele deviante din pornografie.

Ce-i dezgusta înainte de folosirea pornografiei acum li se pare mai puțin neobișnuit, mai comun și chiar firesc, și, în timp, unii vor ajunge să creadă că e chiar sexy.

Prin pornografie, bărbații, care nu ar fi acceptat niciodată că sexul implică materie fecală (coprofilie), urină (urofilia) și abuzul de animale (bestialitate), ar putea să fi aflat de ele, să fie excitați de ele, și să recurgă la folosirea acestora în viața reală. Indivizii care deja suferă de aceste devianțe ar putea în mod semnificativ să prefere pornografia care ilustrează propria lor devianță, dar ar putea să prefere și altă pornografie deviantă, în special pornografia sadomasochistă, deși într-o măsură mai mică. (nt: în industria pornografiei din Japonia, debutul pentru cei care apar în aceste filme înseamnă să mănânce materie fecală, ceea ce chiar şi prin legile de azi e considerat o formă de tortură). 

Cei care au fost expuși la pornografie au o probabilitate mai mare de a crede că un comportament nefiresc și patologic ar fi obișnuit și normal. Aceste credințe sunt credințe permisiune-oferire și au devenit generatoare de comportament.

Frecvența sexului cu animale, a sexului în grup, și a sexului cu violență asupra femeilor s-a dublat la cei care au fost expuși la pornografie deviantă prin comparație cu cei care nu au fost expuși la acest tip de pornografie.

Relațiile, eliberarea femeilor (de patriarhat) și comportamente riscante

Folosirea pornografiei are și alte efecte negative. Unul dintre ele e schimbarea modului în care e înțeleasă o relație. Pentru bărbați, mai multă pornografie a fost asociată cu o mai mare acceptare a sexului în afara căsătoriei, în privința indivizilor căsătoriți, și cu o mai mare acceptare a sexului înainte de căsătorie și cu acceptarea sexului concentrat asupra nereproducerii. Dorința redusă pentru copii este în mod special pronunțată în sensul că bărbaţii refuză să aibă un copil de sex feminin. (n.t.: extrema aici vine din rândul creştinilor fundamentalişi – de regulă din armată, clasa de mijloc sau cea mai bogată, din SUA – care le obligă pe fetele ale căror taţi sunt, chiar şi la 4 – 5 ani să se mărite cu ei ca să-şi menţină “virginitatea”; religia oferă patriarhatului posibilitatea să se manifeste în acest mod sinistru. La fel, se întâmplă şi în India, de exemplu, religia dominantă fiind cea hindusă, unde capitalismul şi societatea castelor, care menţin o sărăcie cumplită în rândul castelor de jos, au transformat femicidul în realitate de zi cu zi: milioane de fete nou-născute sunt omorâte imediat după naştere, pentru că a fi femeie pentru castele de jos e o stigmă în sine.)  

Cei care au fost expuşi la pornografie şi-au redus simţitor sprijinul pentru mişcarea de eliberare a femeilor (n.t.: de capitalism şi patriarhat). Asta e valabil atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

Bărbaţii, cu cât folosesc mai mult pornografie, cu atât recurg mai des la alcool şi la a bea extrem de mult.

Pornografia încurajează şi comportamentul care este riscant pentru integritatea fizică a persoanei. În pornografie, nimeni nu e văzut ca fiind afectat de SIDA şi murind din cauza asta, şi nu este arătată niciodată vreo consecinţă negativă a tipurilor de sex deviant. 

Cu toate acestea, tipurile de comportament sexual poartă un număr de riscuri la adresa integrităţii fizice a persoanei. Cel mai evident vine din contactarea bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV. Acestea pot duce la alte boli sau dezordini (de exemplu, cancer cervical sau infertilitate).

Comportamentul sexual care implică înghiţirea de materie fecală poate duce la gripă, pneumonie, hepatita A, hepatita C, şi la paraziţi intestinali. Sexul anal poate provoca ruperea ţesutului anal, fisuri anale şi afectarea unor organe interne. Ruperea ţesutului anal creşte riscul contactării HIV. De exemplu, pornografia portretizează sexul cu cât mai mulţi bărbaţi cu putinţă ca fiind normal, fără consecinţe, iar cei care folosesc pornografia chiar au mai mulţi parteneri sexuali decât alţi oameni. 

Concluzii

Volumul imens de cercetare asupra pornografiei demonstrează că aceasta funcţionează ca educator, generator al permisiunii-oferire, şi ca declanşator al multor comportamente şi atitudini negative care pot în mod grav să facă rău nu doar celor care folosesc pornografia, ci multor altora, inclusiv celor străini de pornografie. Răul făcut îi afectează pe bărbaţi, femei şi copii, atât în relaţii de căsătorie, cât şi ca adulți care nu sunt implicați în relații.

Pornografia implică comportamente patologice, comportamente ilegale și unele comportamente care sunt și ilegale și patologice. Pornografia este în acelaşi timp o ocazie favorabilă pentru cel care-o foloseşte şi o toxină foarte letală.”

*sursele pentru studiile menţionate mai sus sunt incluse în linkul spre materialul orginal, acolo e inclusă şi bibliografia.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s