De cultura violului aţi mai auzit, dar de cultura pedofiliei sunteţi conştienţi?

în original apărută aici, feministcurrent.com

 de 

“Către Todd Nickerson,

Acum câteva zile ai scris un articol în Salon, pe care l-ai intitulat, provocator, „Sunt pedofil, dar nu sunt un monstru”. Probabil mulţi oameni se întreabă acum dacă „pedofilia e ceva natural?” sau „poate fi vindecată?” Dar eu nu voi încerca să răspund la aceste întrebări în particular. Dimpotrivă, aş vrea să-ţi completez discursul pentru că din el lipsesc părţi majore.

Screen-Shot-2015-09-28-at-12.03.10-PM

Să începem cu aceast aspect pe care l-ai omis: vasta majoritate a pedofililor e formată din bărbaţi. Şi cei mai mulţi copii care cad victime pedofililor sunt fete minore.

Acesta e un detaliu foarte important pe care l-ai ascuns de publicul tău, nu crezi? Din păcate, pe cât de puternic, atotdeterminat şi făţiş este patriarhatul, de obicei îşi ascunde natura în detaliile menţionate în treacăt, dacă sunt menţionate vreodată.

Pedofilia ar putea să pară ca fiind un subiect tabu şi dispreţuit de mase, dar o analiză onestă şi cuprinzătoare a culturii noastre arată cu totul altceva. Propun ca pedofilia de fapt să fie sărbătorită şi răsplătită (*sarcasm) pentru că întreaga noastră cultură şi înţelegere a sexualităţii este construită în jurul a ceea ce par a fi dorinţele unor pedofili. Eu numesc asta „cultura pedofiliei”.

În cultura pedofiliei, de la femei se cere să fie filiforme într-o măsură aproape imposibil de atins, să arate mereu ca la pre-pubertate, să aibă forme ale trupului aproape androgine. Din cauza acestei presiuni, tulburările de nutriţei abundă în cazul fetelor tinere, şi în mod special femeile, pe toată durata vieţii lor, sunt ținta unei industrii de sute de milioane de dolari „care le învaţă să slăbească”.

În cultura pedofiliei, cea mai populară categorie de porno pe internet este „porno cu adolescente”. „Fete”, care sunt „aproape sub limita legală”, joacă, îmbrăcate în uniforme de şcoală, tot – de la „manipularea virginelor”, la fantenziile incestuoase ale taţilor cu fetele lor, la fanteziile romantice ale profesorilor cu elevele lor, orice, pentru orice există porno şi aceste fete sunt vizionate de bărbaţi care ling monitoarele de milioane şi milioane şi milioane de ori. E drept să ne întrebăm dacă singurul lucru care-i reţine pe unii dintre cei care vizionează aşa ceva de la a viziona direct porno (în care sunt violaţi) copii e doar limita legală impusă de lege pentru consimţământ (nt: în ţări sărace, pe piaţa sclaviei sexuale comerciale se caută din ce în ce mai mult fete între 6 şi 12-13 ani, deja, netul e plin de „lista preţurilor”, nu sunt doar foarte mici, ci şi foarte uşor „de obţinut” şi „foarte ieftine”).

Influenţată de industria porno, a apărut o nouă industrie, tăierea labiei, o operaţie care reduce chirugical labia minoră până la dimensiunile aşchiei impuse de publicul industriei porno, această operaţie e din ce în ce mai populară. La fel sunt şi alte proceduri, cum ar fi himeno-plastia care redă redă vaginurilor femeilor presupuse dimensiuni de virgină. În cultura pedofiliei, femeile sunt obligate să-şi radă sau să-şi îndepărteze cu ceară părul de pe picioare, de sub braţ şi din zona genitală. Industria cosmetică care, din nou, ţinteşte femeile — promovează creme “anti-îmbătrânireşi loţiuni care, susţin ei, le fac pielea femeilor să fie „moale ca a unui bebeluş” (nt: citatul e preluat din toate reclamele, din orice ţară din occident).

În cultura pedofiliei, de obicei femeile mature sunt numite „fete”. Avem un cuvânt inventat special pentru a denumi adolescentele atractive: „te bagă la pârnaie” (“jailbait”, textual ar însemna momeală pentru închisoare, adică doar legea îi opreşte să nu le abuzeze sexual pe fetele, nu faptul că sunt minore; un exemplu relevant în acest sens e textul unui mare jurnalist misogin, capitalist şi fascist de la Dilema, despre micile sale bucurii, fireşti, obişnuite în cultura anti-femei şi patriarhală din România, pe care pedofilii le-ar aproba cu entuziasm). 

În cultura pedofiliei, femeile sunt sexualizate ca „pisicute”, „puicuţe”, „bebeluşe”. Am tras cu urechea la ce discutau grupuri de liceu sau studenţi despre cum nu ar face sex oral cu o femeie dacă labia acesteia ar fi prea proeminentă. Un bărbat care încerca de 3 ani să mă convingă să mă culc cu el, brusc şi-a schimbat părerea când i-am spus că nu îmi rad şi nu îmi voi rade părul pubian. Cu alte cuvinte, mulţi bărbaţi nu s-au mai simţit atraşi de mine când le-am amintit că sunt o femeie şi nu o fetiţă.

Cu siguranţă, toţi aceşti bărbaţi, care au „o preferinţă” pentru a găsi la femei calităţile meţionate mai sus nu sunt pedofili, după stricta definiţie a cuvântului. Dar aparent un mare număr de bărbaţi, probabil ca urmare a unei profunde condiţionări culturale, caută în femei ceea ce un pedofil găseşte atractiv la fetele minore.

Labia nedezvoltată, vaginul strâmt, himenul intact, pielea moale ca a unui bebeluş, picioare şi vulve lipsite de păr şi eterna frăgezie, trupuri mici şi fragile Cum a scris reddressalert pe tumblr, “cum am putea să nu vedem că de fapt toate acestea sunt, esenţial, descrieri ale unor copii sau sugari?”

Revenind la ideea iniţială:

Tu şi cititorii care simpatizează cu tine trebuie să înţelegeţi acest adevăr foarte grav: pedofilia nu e nici pe departe atât de tabu sau dispreţuită sau respinsă de societate, aşa cum pretinzi tu. Spre marea distrugere a femeilor din toată lumea, dorinţele tale sunt împlinite, pentru tine, la infinit, la dimensiuni de masă globale, care, zi de zi, devin tot mai largi pentru a răspunde unei cereri din ce în ce mai mari.

Această lume a supremaţiei bărbaţilor te îmbrăţişează cu braţele deschise, şi fiecare dorinţă a ta este un ordin pe care ea îl execută fără crâcnire. Pentru tine. Aş îndrăzni să spun că lumea asta e mult mai sigură pentru tine decât ar putea fi pentru fetele minore (potenţialele victime).

Spui Sunt un pedofil, dar nu sunt un monstru,” şi sunt total de acord cu tine. Nu eşti un monstru – eşti un bărbat. Un bărbat mai degrabă obişnuit. O reprezentare microcosmică a celor mai dominante pervertiri. Nu eşti special, nu eşti anormal, şi nu eşti singurul. Nici pe departe. „Orientarea ta sexuală” e doar o altă manifestare a dorinţei colective a masculilor de a subjuga femeile într-o cruciadă prin care urmăresc să-şi menţină supremaţia masculină cu orice preţ.

Aşa că dacă “înţelegerea şi sprijinul acordat ţie” pentru pedofilia ta le dă dreptul bărbaţilor „curtenitori” să erotizeze trăsăturile de copil la femei şi să le înveţe pe femei să-şi menţină tinereţea eternă ca nu cumva să agraveze starea instabilă a bărbaţilor, femeilor tu nu le ceri sprijin – ne ceri supunere, să ne supunem ţie, subjugare. Şi chiar când spui „nu există un mod etic de a ne transpune în realitate, pe deplin, dorinţele sexuale”, (noi îţi răspundem) că nu există nici un mod etic de a cere cooperarea din partea acelora dintre noi care, în mod activ, încercăm să distrugem sistemul patriarhal pe care „orientarea” ta îl reprezintă.” 

Advertisements

One thought on “De cultura violului aţi mai auzit, dar de cultura pedofiliei sunteţi conştienţi?

  1. chiar imi dau lacrimile de emotie ca nu e el un monstru

    si chiar am mai vazut marturisiri de genul si la altii – bai, nene, la atatia copii violati, torturati si omorati, ce pana mea vrei de la mine??? sa compatimim impreuna ca ce??? oi fi si vreun baiat bun si tu si noua categorie de onestitate si integritate pedofiloasa sau ce???

    este incredibil ce faze apar si ni se baga pe gat si cum elucubrisme aberante si odioase ajung sa fie vazute ca ceva normal

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s